Ca în fiecare martie, cu dor de Nichita

"Stau în jurul meu, în cercuri tot mai largi,
cerurile mov şi cerurile-albastre.
Unele sunt clare, altele sunt vagi...
Şi-mi mut pasul şi cu el se mută
cerurile mov şi cerurile-albastre,
care-mi muşcă faţa şi-apoi mi-o sărută..."
("Cântec de dimineaţă", din volumul "Dreptul la timp")

"Priveste-ti mainile si bucura-te, caci ele sunt absurde,
Si picioarele priveste-ti-le, seara, drept cum stai,
atarnand spre luna.
Poate ca sunt mult prea aproape ca sa ma vezi,
dar si aceasta e altceva decat nimic.
Ma voi face departare, ca sa-ti incap in ochi,
ori cuvant, cu sunete de marimea furnicii,
ca sa-ti incap in gura.
Pipaie-ti urechea si razi si mira-te ca poti pipai.
Pe mine insumi ma dor, in scurta trecere..."
("Enghidu" - din volumul "Dreptul la timp")

"Mă cutremură diferenţa dintre mine
şi firul ierbii,
dintre mine şi lei,
dintre mine şi insulele de lumină
ale stelelor.
Dintre mine mine şi numere,
bunăoară între mine şi 2, între mine şi 3..."
("Sunt un om viu", din volumul "O viziune a sentimentelor")

Nostalgii şi planuri pentru la vară

Îmi este dor de gaşca mea de fete. Chiar dacă ne întâlnim din an în paşte, tot n-o pot uita. Zilele trecute am stat la o suetă cu una din prietene şi m-am simţit grozav. Mi s-a făcut dor de flecăreala noastră despre toate şi despre nimic, de şuetele lunare cu prăjituri, seminte, sucuri şi vin, de nesfârşitele discuţii pe teme serioase şi neserioase.  Şi, neapărat, mi s-a făcut dor de râsetele noastre împreună, de bancurile deochiate ...şi lista mai poate continua cu plimbările prin parc în zilele de luni la prânz când luam copiii de la şcoală, cu întâlnirile de la sală, cu nesfârşitele telefoane sau plimbări prin oraş...

Se pare că am experimentat acum o perioadă relativ plată - bogată în plimbări, săracă în discuţii. Ceea ce mi-a stârnit nostalgia a fost vizita recentă a unor oameni pe care i-am cunoscut de curand, prieteni buni între ei şi oaspeţi desăvârşiţi ai casei noastre. I-am găzduit, i-am ascultat, ne-am împrietenit... şi mi s-a făcut dor de prietenii mei vechi. Nu ştiu dacă spun o chestie răsuflată, dar prietenii vechi sunt ca nişte şosete de lână pe timp de iarnă. Chiar şi peticite, uşor uzate, tot ţin de cald. 

Trebuie să adaug că, în materie de prieteni, sunt o norocoasă. Am avut şi încă am parte de prieteni deosebiţi, adevăraţi, cu care pot vorbi şi pe care mă pot baza. Chiar şi ruptă din locurile unde am trăit atâţia ani, am ajuns, într-un timp scurt, să cunosc cel puţin o prietenă adevărată şi mulţi oameni de treabă de care simt că, în timp, mă pot lega foarte tare. 

Acum îmi vine să închei aşa, oarecum patetic: "Fetelor (doamnelor!), vă mulţumesc că existaţi!"

P.S. Cu alte cuvinte, mulţumesc următoarelor: Cristina, Lena, Simona, Mihaela, Corina,  Eugenia, Genţiana, Monica, Elena, Cătălina, Vali, Anca, Dana şi Liliana. Le aştept, vara asta, la o nouă întâlnire între fete, de data asta în deplasare la Râu Alb. Amănunte, la telefon.
P.P.S. La mulţi ani, Corina, de ziua ta! 

Meditatie specială

Din partea  Federaţiei Nationale de Qigong din Romania am primit invitaţia de a face o meditaţie specială pentru întreg pământul, pentru toate fiinţele care au suferit în urma cutremurelor şi dezastrelor din ultimul timp. Simt nevoia să dau mai departe acest mesaj. Cred în puterea noastră de a aduce armonia pe Pământ! Iată mesajul:

Prieten drag, te salut!

In urma meditației pe care am făcut-o împreună duminica trecută pentru Japonia și pentru întreg Pământul, am primit multe mesaje cu rugămintea de a repeta meditația și de a anunța cât mai multe persoane. De asemeni, mulți dintre voi ați citit anunțul nostru prea târziu. Ne pare rău și vă cerem iertare.

De aceea, Master Lin Kai Ting a avut ideea de a face o nouă meditație Duminică 20 martie 2011 la ora 14:30, ora României (GMT 12:30 pm).

Dacă nu cunoașteți tehnicile de qigong, puteți face o meditație așa cum știți voi, sau poate, mulți dintre voi doresc să facă o rugăciune adâncă, care este de fapt, tot o meditație...

Vă redau mai jos cuvintele lui Master, atunci când i-am spus prima dată despre intenția noastra da a face o meditație cu mii de participanți: “Da. Facem meditația”. Au urmat două-trei minute de tăcere... apoi, a început să vorbească din nou, continuându-și parcă gândurile... Iată mesajul său:

“Facem meditatia pentru Japonia, dar nu numai... O facem pentru Pământ, pentru toata omenirea... ca sa ne schimbam gândirea. Așa cum am spus de multe ori, Cutremurul se trage de la oameni, din nedreptate... Trebuie să revenim la conștienta, la bunatate... sa ne îndreptam gândirea și faptele spre bine... sa nu mai distrugem natura, mediul înconjurator... Acesta este de fapt, motivul pentru care apar atâtea și atâtea dezastre..."

Deci, această meditație va fi pentru întrega omenire; pentru a ne transforma noi înșine, pentru a redobândi conștiința pură, originală; să facem (să creem) armonie între om și Natură ”

Ai dori să ni te alături?

Dacă da, te rog spune și altora, poate mai sunt și alți doritori... doar să fim mai mulți și cu sufletul alături...

... O singura lume... O singura suflare...

Mărţişoare... mărţişoare...

Anul acesta, ca de obicei, am făcut mărţişoare. Copiii au meşterit mărţişoare din hartie creponată, cartoane colorate, paiete şi alte materiale neconvenţionale. Iulian a făcut senzaţie în prima zi de primăvară cu mărţişoarele de mai jos. Sunt făcute din cocă de pâine cu nucă şi presărate cu seminţe de susan deasupra. Cel din dreapta este mărţişorul meu din care, flămândă cum eram la pranz, am muşcat o bucăţică şi apoi mi-am adus aminte să-i fac o poză. Mă gândesc că am putea diversifica la anu' cu mărţişoare-biscuiţi sau mărţişoare-prăjitură... Miami!

Cu ocazia zilei de 1 Martie vă doresc o primăvară frumoasă, plină de lumină în suflet şi-n gând, cu sănătate, cu bucurii mici şi mari. Şi vă rog să vă alegeţi un mărţişor-pâinică din imaginea din stânga.  La mulţi ani!