luni, 27 aprilie 2015

Salvati Râul Alb !!!


Petiția internațională pentru salvarea unuia dintre ultimele râuri cu albie virgină din România, aflat în Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, se apropie de 100.000 de semnături (o poți semna și tu, aici). Râul Alb, aflat, de asemenea, și într-un site Natura 2000, este amenințat de construirea unei microhidrocentrale. La sfârșitul săptămânii trecute, Coaliția Natura 2000 și WWF România au adresat o nouă petiție Corpului de Control al Ministerului Mediului, în care acuză încălcarea dispozițiilor legale privitoare la elaborarea Avizului de Mediu pentru microhidrocentrala în discuție. De asemenea, la Tribunalul de pe lângă Judecătoria Hațeg a fost depusă o plângere penală în care se acuză începutul defrișărilor ilegale pe albia Râului Alb, pentru lucrările la microhidrocentrală.
După un prim articol, publicat în luna martie a acestui an (citește aici), România Curată s-a deplasat la fața locului, unde a constatat că, într-adevăr, pe albia râului au început să fie tăiați copacii și că mulți alții fuseseră marcați pentru tăiere. Cu această ocazie s-a putut constata că pe albia superioară (unde se va construi barajul) zona era una virgină, fără vreun drum de acces și fără alte intervenții umane (cu excepția celor deja semnalate). După postarea pe Facebook a unor filmulețe și imagini din această vizită, localnicii ne-au semnalat că accesul în zonă a fost restricționat de către persoane angajate de firma care vrea să construiască microhidrocentrală, sub motivația că ar fi ”proprietate privată”.

Ce reclamă Coaliția Natura 2000 și WWF:

  • Că pentru avizare, proiectul nu a fost supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, ci s-a efectuat doar o ”evaluare adecvată”
  • Că au fost ignorate dispozițiile Directivei Cadru privind apa nr. 60/2000/EC și Legea Apelor nr. 107/1996, care obligă la protejarea corpurilor de râuri aflate sub incidența protecției comunitare prin evitarea unor proiecte de investiții de tipul MHC;
  • Ignorarea prevederilor privind eliberarea avizelor de mediu prevăzute în Strategia Energetică a României, în care e prevăzută interdicția expresă de avizarea a MHC în ”acele situri de interes comunitar (SIC) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de pești, vidră, rac sau pentru habitate care sunt influențate; în cazul Râului Aln e vorba de mai multe specii de pești (zlăvoacă, chișcar și dunariță), de vidră și de rac de ponoare (acesta din urmă specie prioritară, protejată prin OUG nr. 57/2007 și Carta Rețelei Europene a Geoparcurilor);
  • Încălcarea regulilor privind consultările publice (în anul 2013, când a fost emis avizul nu au fost postate pe site-ul APM Hunedoara anunțul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare, nici studiul de evaluare adecvată, realizat, de altfel, de o persoană fizică autorizată care nu are pregătire de specialitate (!).
”Proiectul presupune construirea unui drum de la zero și această lucrare implică afectarea gravă a albiei minore şi chiar dinamitări de versant. Avem de a face cu un abuz, prin activitățile de defrișare pentru scoaterea definitivă/temporară a terenului din fond forestier, care au început de câteva zile prin marcarea copacilor care urmează să fie tăiați și prin activitatile de îndiguire, desfasurate pentru un interes privat, fără a avea justificare legală în sensul dat de O.G. 57/2007 Art. 27 alin. (1) ”Scoaterea definitiva sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, (…) se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.””
Din petiția Coaliția Natura 2000 și WWF (o puteți citi integral aici, în format .pdf)

De ce este importantă valea Râului Alb (din petiția Coaliția Natura 2000 și WWF) 

Dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalitățile comise până acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situația întregii biodiversități pe care România încă o mai are și care constituie o bază pentru viitor. Valea Râului Alb constituie o „perlă ascunsă” din patrimoniul natural al ţării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m  până la aprox. 780 m altitudine nu există niciun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiinţific şi ar trebui conservată ca etalon.
Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe Râul Alb, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni și, foarte important, racul de ponoare, specie de interes european. Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare. Ca rezultat al actului emis  de APM Hunedoara care permite efectuarea de activități restrictionate prin norme juridice imperative, se produc pagube iminente cu consecințe catastrofale, greu sau chiar imposibil de înlăturat atât pentru mediu cât și pentru flora și fauna zonei (integral aici).

Opreste barbaria, salveaza ciocarlia!

La momentul la care sunt scrise aceste randuri, 1.643 de ciocarlii sunt doborate la pamant si oprite din cant de vanatorii straini, pentru a fi gatite sofisticat. Considerata simbolul dorului, cuvant care nu mai exista in nicio alta limba, ciocarlia e macelarita barbar, pana sa ajunga in farfuriile restaurantelor de lux: e impuscata, lasata fara limba cu un cleste special si pusa la marinat. In meniurile italienesti, retetele cu allodole (ciocarlii) sunt cele mai sofisticate: combinate cu trufe, sosuri sau servite fripte, cu oasele itite ca niste betisoare de chibrituri.  
Aveţi puterea de a opri acest măcel al ciocârliei şi al celorlate păsări cântătoare din România, cerand parlamentarilor sa voteze împotriva Legii Vânătorii, care este reexaminată de Parlament în aceste zile. Această nouă lege va transforma Romania in Paradisul Vanatorii pentru straini, care nu doar ca vor putea lasa balti de sange in tara, ba chiar isi vor putea lua trofeele peste granita, ca sa se infrupte linistiti din ele, fara sa fie trasi la socoteala. Strainii vor putea vâna fara oprelisti pe proprietaţi private fara acordul proprietarilor, iar perioada de vanatoare pentru unele specii va creste pana la trei luni. Pasarile vor fi haituite si vanate cu cruzime in perioada imperecherii si cresterii puilor… Un adevarat macel, in conditiile in care Romania e si asa una dintre ultimele tari din UE care mai permite vanatoarea pasarilor cantatoare. Ciocarlia, principala specie amenintata (e permisa vanarea a peste 600.000 de ciocarlii anual!), mai e vanata  doar in 6 tari!

Din momentul in care ciocarlia l-a inspirat pe George Enescu, specia  s-a redus la jumatate. Daca vanatorile vor continua in acelasi ritm, peste cateva generatii, celebrul cantec "Lie, ciocarlie" va ramane fara obiectul de referinta, la propriu.  

Cronologia macelului de 15 ani incoace: 
  • 2001: politia italiana a capturat nu mai putin de 12 tone de pasari cantatoare
  • 2009: in Balta Mare a Brailei, un braconier italian a fost prins cu peste 2.000 de ciocarlani
  • 2010: in  Braila, 15 braconieri italieni au fost prinsi cu mii de ciocarlii, ciocarlani si prepelite
  • 2011: vamesii unguri au interceptat un transport de 11.000! de ciocarlii vanate in Romania
  • 2013: un italian a fost prins in Ialomita cu 5.400 de ciocarlii braconate    
Alaturi de ciocarlii, sunt condamnate la pieire si gasca-de-vara, graurul, gugustiucul, lisita, rata mare, rata mica, rata motata, rata pestrita, rata sunatoare si altele, toate, specii impresionante, care dau oricand lectii de viata celor care vor sa le stearga de pe fata pamantului. La rata mare, perechile se formeaza pe viata. Daca impusti un partener, celalalt ramane vaduv toata viata. Cand o gasca  se imbolnaveste sau e ranita, doua gaste din stol ies din formatie si zboara in jos dupa ea pentru a o ajuta si proteja. Ele raman cu gasca bolnava pana cand isi revine sau moare.  

Societatea Ornitologica Romana si Federatia Coalitia Natura 2000, alaturi de toţi iubitorii de natură din România cer oprirea acestui măcel! Noua Lege a Vânătorii trebuie oprită şi reexaminată integral. Nu vânătorii cunosc cel mai bine speciile vânate – specialiștii trebuie implicați! 

Descarcă aici informații despre varianta propusă a proiectului de lege.

Mai multe detalii gasiti si pe site-ul campaniei: www.salveazaciocarlia.ro.

Vizionati si spotul campaniei aici.