luni, 24 octombrie 2011

Fotografii de toamna


Bucurie deplina in parcul dedrologic de la Simeria

Vedeta parcului dendrologic: a stat sa fie fotografiata si admirata.

Deva, vazuta de sus,  de la Cetate


Galuste de faina (delicioase!!!) facute  de fetita mea

Antrenamente pe ulita satului

Productia noastra de rosii (doar o mica parte e fotografiata!!!)

A venit toamna... acopera-mi inima cu ceva...

Cu gandul la iarna ce va veni...

Am crescut in ochii tuturor...

Excursie pe Ciocarlau la inceput de an scolar.

luni, 17 octombrie 2011

Poze de toamna


Parcul Dendrologic de la Simeria

In seara asta am reusit sa incarc doar o poza, asa ca dati, va rog, click pe link-ul parcul Dendrologic de la Simeria si o sa gasiti mai multe imagini. Asa o sa va faceti o idee despre ce am vazut la inceputul lunii septembrie, impreuna cu niste prieteni din Anglia. 
In privinita fotografiilor am ramas datoare cu multe imagini vazute si facute in toamna asta. Ca sa raman la capitolul excursii prin imprejurimi, neaparat trebuie sa adaug ca, la inceputul lunii octombrie, am mers la cascada Lolaia, ceva mai sus de Carnic, vezi aici. Acolo am petrecut o dupa-amiaza minunata alaturi de cologii mei - profesori si invatatori - de ziua dascalului (cu gratare, beuturi, muzica si voie buna!). 
Asadar sunt multe de povestit si de privit. Incerc sa fac rost de putin timp. Asadar rabadare si... pe curand... (Incep sa seman cu Seherezada!)

marți, 4 octombrie 2011

De toamna

De ceva timp dau tarcoale blogului si nu indraznesc sa postez ceva (ca am multe de scris), dar nici sa-l las nu indraznesc... mai ales ca a trecut destul timp fara postari... 
A venit toamna si pe aici este foarte mult de lucru in perioada asta. Ziua incepe sa scada, ma trezesc pe intuneric, diminetile sunt la scoala si, de cand ajung acasa, stau mai mult pe afara, cu treburi... Abia cand intru in casa descopar cat de obosita sunt... Dar chiar si seara se gaseste cate ceva de facut prin bucatarie, prin casa; mai citesc cateva randuri, mai vad juma' dintr-un film sau pur si simplu stau cu picioarele in apa calda si ascult muzica (relaxanta).
Chiar si asa, imi place toamna aceasta. Imi pare ca noi, oamenii, ne asemanam anotimpurilor si asta, in mod ciudat, ma linisteste. Cand stai mult timp in aer liber ajungi sa observi fiecare schimbare de culoare, de adiere, de ciripit de pasari si schimbarile din tine ajung sa fie naturale, firesti... Ce sa mai faci atata caz de o indispozitie trecatoare, de cateva riduri acolo, de mici nemultumiri (ale tale sau ale altora) cand toate-s trecatoare si noi, de asemenea...
Si de asta nu prea am timp sa scriu pe blog, sa stau pe net, sa merg prea des in orasul apropiat (cam o data pe saptamana se poate), dar, in schimb, ma gandesc cu iubire la toate persoanele dragi mie, la parinti, la frati si surori, la prieteni, la fosti colegi, la multe locuri dragi prin care am trecut si pe care le-am iubit.
Si, uite asa a trecut un an de cand suntem aici...

P.S. Urmeaza poze, in curand. (Spre seara pozele se incarca greu si deja e noapte.)

P.P.S. Ni s-a marit familia. Acum suntem doi adulti, doi copii (adolescenti), doi caini, o pisica si o gaina. Cand am timp, va povestesc cum a ajuns gaina la noi.