joi, 16 iunie 2011

Despre o cuşcă nouă, nişte crackers şi povestea eclipsei de lună

În ultimul timp a tot plouat, în special seara. Totusi, coincidenţă sau nu, ieri a fost prima seară senină şi am stat mai mult pe afară. Pe la 7 p.m. ne-am apucat să-i facem o cuşca lui Colţ - Iulian fiind meşterul, iar eu mâna dreaptă a lui. (A ieşit grozav, zicem noi - vezi, poza, mai jos.).

 

Apoi am meşterit împreună la nişte crackers tradiţionali (aflaţi mai multe, în curând, pe blogul lui - turtiţa fermecată). Şi, în final, după o zi plină, am ieşit iar la aer curat (am strâns puţin prin curte!) şi am văzut cea mai lungă şi mai frumoasă eclipsă de lună din viaţa mea. 
Am în minte imaginea înstelată a cerului, avioanele sclipind din loc în loc şi în centru - luna, umbrită de voalul pământului. Am stat ceva timp cu ochii pe cer privind stelele, luna, fulgerele ce scăpărau pe cer şi m-am simţit o mică parte din univers - spectator şi deopotrivă actor pe scena lumii. Nu ştiu cât timp a ţinut eclipsa, dar mi s-a părut că timpul se dilată şi ne vrăjeşte. Luna era mireasa, în noaptea nunţii, când ruşinată îşi dezvăluie, treptat, chipul strălucitor. A fost o minunată poveste de vară. Şi, bineînteles, n-am avut nici un aparat de fotografiat la îndemână. Aşa că totul a rămas înlăuntru şi nimic înafară.

P.S. Ieri am ascultat la Radio România Actualităţi o inspirată piesă de teatru despre sfârşitul lui Mihai Eminescu. S-au împlinit nişte ani de la moartea sa şi se cade să ne aducem aminte versurile lui: "Şi privind în luna plină / La văpaia de pe lacuri, / Anii tăi se par ca clipe / Clipe dulci se par ca veacuri" 

4 comentarii:

jane spunea...

super! frumos! minunat! bravo! exceptional! iupiiii! ce bine ma simt cand stiu ca e cineva pe lumea asta care a stiut si a putut sa traiasca ecplisa in toata splendoarea ei, va pup!

sakura spunea...

Foarte faina descrierea.
tu esti cumva un suflet de poet? :)
Imi pare bine ca te-am "cunoscut".
mi-am dat seama ca prima oara cand am intrat pe blogul tau m-a atras postarea despre elevii tai si aventurile tale la scoala.

Si mai esti si frumoasa pe deasupra.

Lumi spunea...

Jane, se pare ca am fost pe aceeasi lungime de unda. Va pupam si noi. Vacanta placuta!

Multumesc, Sakura. Suntem toti frumosi (adica suflet de poet!), dar nu prea o marturisim. Imi pare bine ca-ti place blogul. Poate, cu timpul, ne-om cunoste mai bine si ne-om vizita. Virtual sau in realitate.

sakura spunea...

Draga mea dar ne stim. Ne-am cunoscut la targul mainilor dibace. Aveam bebelusa legata de mine. Iti povesteam ca si eu fac tot felul de paini impletite.
Imi planuisem in vacanta asta sa vin pe la voi numai ca am tot amanat pana am renuntat. Si asa mult imi doream.. inca imi doresc..