Am redescoperit că îmi place să dorm până târziu, să mă uit în neştire la filme, (de preferinţă comedii), să stau în vârful patului şi să (re)citesc cărţi uşurele de vacanţă, să fac prăjituri (şi să le mânânc cot la cot cu copiii) ...pe scurt: să stau la gura sobei - de data asta o sobă adevărată, cu lemne.
Aşadar, de două zile încoace mă mişc tango, mai ales la ora 6.30 de dimineaţă. Doar copiii sunt vioi de dimineata şi pornesc la şcoală cu voioşie. Iar Iulian, dacă nu iese o zi din casă, nu se simte bine. Îşi găseşte de lucru prin curte - ba la lemne, ba dă o tură prin curte, ba meştereşte la casă. De două zile s-a apucat de construit o copertină la intrarea în casă, după cum se vede în fotografiile de mai jos.
În stânga este intrarea în casă, în spate şi în dreapta sunt ruinele care au mai rămas de la casa cea veche. Fotografia este făcută de pe scara casei, de mine. M-am gândit că (aici, dar şi în realitate) Iulian seamănă, cumva, cu Robinson Crusoe.
Aici s-au băgat în peisaj Maria - abia venită de la şcoală şi Colţ - recent pătat de lipici pe faţă şi pe bot.
Ruinele noastre, văzute de sus, de pe scară. Ne-am gândit să le păstrăm şi să facem un muzeu din ele. Sau poate le restaurăm începând cu primăvara asta.
Peisaj de iarnă, cu munţii în zare. Se vede Retezatul, luminat de soare, în fundal.
8 comentarii:
cit de misto!!
bravo, sa stapiniti casuta sanatosi.
si soba!
si cat de bine arata Robinson...! stia el ce stia cand a ales sa ridice o casa cu mana lui :)
va pup pe toti 4 robinsoni
asa, salutari si de aici robinsonilor(nu-l cunosc, dar cam asa mi-l imaginez si eu pe Robinson)
oare ti-am spus ca prima data camd am trecut prin valea voastra, mergeam la Resita, am avut o senzatie de asezare, de liniste?(chiar daca treceam in viteza :D)
chiar că seamănă cu Robinson Crusoe!
Mulţumim, Zee! Până la iarna viitoare, mai adăugăm vreo două-trei sobe, de data asta de teracotă (că-s cele mai bune!). Între timp, o iubim pe cea pe care o avem.
Multumim, Jane. Te îmbrăţişază cei patru robinsoni, pe tine şi pe toţi ai tăi. Şi vă aşteptăm pe "insula" noastră!
Salutări, Miju din partea noastră. Ce dacă nu ne cunoaştem! Data viitoare când treci pe aici, fă un ocol pe la Râu Alb. Îl găseşte pe hartă la http://wiki.worldflicks.org/comuna_pui,_jud._hunedoara.html, la vreo 2 km de autostrada 66, pe partea stângă a şoselei, cum mergi spre Haţeg.
Ha! Cred şi eu că seamănă, Puck. Când l-a văzut mama lui în poze nu l-a mai recunoscut!
Bună. Peisajul din ultima fotografie pe care ai postat-o aici, cea cu Retezatul în zare, este peisajul pe care am avut imensa binecuvântare să-l privesc în fiecare dimineată de vacanţă când mă trezeam, de pe scările casei bunicii mele. Am aruncat o scurtă privire pe blogul tău şi mi-a plăcutt ce am vazut şi am citit, dar o să revin...
Scuză-mi graba şi lipsa de politeţe, am uitat să mă semnez, Monica.
Imi pare bine de cunostinta, Monica. Inteleg ce spui. Eu ma trezesc cu peisajul asta in fiecare zi. Iti doresc multe dimineti frumoase! Multumesc pentru aprecieri.
Trimiteți un comentariu