Parcul I.O.R., Bucuresti
Imi este destul de greu sa scriu ceea ce simt acum, in prag de plecare. Aici m-am nascut, pe strazile din Bucuresti am copilarit, aici mi-am facut prieteni, prin parcurile acestui oras m-am sarutat, printre blocuri si prin pietele Bucurestilor am umblat. M-am obisnuit cu asfaltul, cu poluarea, cu ritmul trepidant. I-am batut strazile in lung si-n lat: la concerte, la teatre, la filme, la cumparaturi, la muzee, la serviciu - familiarizata cu multimea, cu zgomotul, cu latratul cainilor si mirosul orasului. Aici imi ramane o bucata din inima: parintii si familia cea de suflet: frati, surori, veri, nasi, dar si multi prieteni dragi.
Si totusi plec. Plecam: patru intr-o rulota (fara a mai pune la socoteala si pisica!) Am ales iarba verde si copacii roditori, cantec de pasari, sunet de talangi si murmur de vant si ploaie. Am dat asfaltul pentru racoarea apei de munte si zgomotul enervant al claxoanelor pentru mugetul vacilor, al bivolilor si al caprelor care vin de la pasune si trec prin fata casei noastre. O sa invatam sa traim mai simplu, mai echilibrat, fara graba nebuna a marilor orase. De acum o sa vedem mai des stelele, o sa fim mai aproape de pamant, de natura, de oameni, de Dumnezeu.
Rau Alb, Hateg
12 comentarii:
te muţi la munte?! wow, minunat! deşi îmi dau seama că nu vă e deloc uşor la toţi...
Lumi draga mea.
Dumnezeu e cu voi, iar eu nu pot decat sa va urez din toata inima asa sa fie, asa sa ramana.
Sa aveti noroc, sa fiti sanatosi si sa va bucurati in fiecare zi de viata voastra cea noua.
Drum bun si relocare usoara :)
de necrezut ca cineva se muta din bucuresti, care cica ar fi buricul cu joburi al romaniei.
mult spor in toate si sa va fie cat mai bine!
@ puck
Sigur ca nu este usor, avem bagaje muulte, avem doi copii, pisica si un drum lung de facut... dar acolo unde mergem ne asteapta un loc frumos si niste oameni buni. Esti binevenita la noi, intr-o vacanta!
@ Draga Jane,
Multumim din suflet. O sa povestesc cand pot cum a fost relocarea. Va asteptam, cu drag, la noi, la vara viitoare.
@earthwalker
Suntem mai multi decat crezi. Vara asta am si cunoscut personal pe cativa "nebuni" satui de oras, ca si noi.
Chestia e ca nu cautam un job, nu vrem sa muncim pana la epuizare intre patru pereti pentru o companie care, de cele mai multe ori, nici nu ne apreciaza la adevarata valoare. Vrem sa traim sanatos, sa muncim cu buna dispozitie, sa castigam atat cat ne trebuie si sa avem timp de noi insine.
Daca ajungi candva in Hateg, treci si pe la noi. Te primim, cu drag.
si ati gasit un job acolo? sau o sa lucrati de la distanta pt cineva dintr-un oras mare? sau o sa faceti agricultura? scuze ca stric tot farmecul cu intrebare asta, dar totul se bazeaza pe cum poti supravietui fara jobul dintre 4 pereti, scarbiciul de toate zilele.
multumesc de invitatie!
@ earthwalker
Nu strici farmecul, doar ca, deocamdata, nu am ce sa-ti spun. Avem doar planuri de viitor.
O sa incerc sa scriu regulat si, pe masura ce se infiripa ceva, o sa povestesc.
Numai ca in primele luni - septembrie si octombrie - e putin probabil sa avem internet. Cele bune, Lumi.
sa fie intr-un ceas bun! va doresc curaj maxim! va pup cu invidie!:)
sa fiti plini de viata ca Raul Alb, cum sunt frunzele de verzi, cum e soarele de soare!
Eug
parfumul unei astfel de decizii poate fi ametitor si ce-si face omul cu mina lui se cheama, nu-i asa, lucru manual. in Baraganul anilor '50, puteai blama comunistii. sigur, Hategul de acum foarte probabil sa nu fie comparabil cu Baraganul de atunci (aproape in nici o privinta), dar vezi ca-i greu sa nu poti da vina pe nimeni cind o sa vina vremea 'celor - citorva - regrete. va doresc tarie si har de la Sfintul Duh ca sa treceti nevatamati sufleteste prin clipele alea. stiu ce vorbesc, pe bune.
inteleg ca se pune si de un home-schooling... daca da, uuuu, succes si in aceasta bransa! desi, sincer, pina la "adaptarea de zi cu zi", as da copii la scoala din sat, macar un an. si p-orma mai vedeti voi.
si eu sunt o "nebuna" mutata la tara, e drept ca mi-e mai usor - sunt la 35 km de un oras mare, lucrez ca PFA ceea ce implica multe deplasari iar iarna "trisez" si locuiesc in oras. Dar mie imi prinde atat de bine si e important sa fim conectati in mod autentic cu noi insine si nevoile noastre...
Dragii mei, va doresc sa treceti cu bine prin toate incercarile, sa va regasiti pe voi insiva si multi prieteni ca voi! Abia astept sa ne revedem.
Draga Teodora, constat ca suntem din ce in ce mai mulţi "nebuni" mutati la tara. Fie ca toate să ne meargă din plin şi nouă, şi vouă, şi tuturor celor care au îndrăznit să aleagă viaţa la ţară.
Îţi mulţumim din suflet pentru gândurile bune şi să ne vedem sănătoşi curând.
Trimiteți un comentariu