Petiția internațională pentru salvarea unuia dintre ultimele râuri cu albie virgină din România, aflat în Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, se apropie de 100.000 de semnături (o poți semna și tu, aici). Râul Alb, aflat, de asemenea, și într-un site Natura 2000, este amenințat de construirea unei microhidrocentrale. La sfârșitul săptămânii trecute, Coaliția Natura 2000 și WWF România au adresat o nouă petiție Corpului de Control al Ministerului Mediului, în care acuză încălcarea dispozițiilor legale privitoare la elaborarea Avizului de Mediu pentru microhidrocentrala în discuție. De asemenea, la Tribunalul de pe lângă Judecătoria Hațeg a fost depusă o plângere penală în care se acuză începutul defrișărilor ilegale pe albia Râului Alb, pentru lucrările la microhidrocentrală.
După un prim articol, publicat în luna martie a acestui an (citește aici), România Curată s-a deplasat la fața locului, unde a constatat că, într-adevăr, pe albia râului au început să fie tăiați copacii și că mulți alții fuseseră marcați pentru tăiere. Cu această ocazie s-a putut constata că pe albia superioară (unde se va construi barajul) zona era una virgină, fără vreun drum de acces și fără alte intervenții umane (cu excepția celor deja semnalate). După postarea pe Facebook a unor filmulețe și imagini din această vizită, localnicii ne-au semnalat că accesul în zonă a fost restricționat de către persoane angajate de firma care vrea să construiască microhidrocentrală, sub motivația că ar fi ”proprietate privată”.
Ce reclamă Coaliția Natura 2000 și WWF:
- Că pentru avizare, proiectul nu a fost supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, ci s-a efectuat doar o ”evaluare adecvată”
- Că au fost ignorate dispozițiile Directivei Cadru privind apa nr. 60/2000/EC și Legea Apelor nr. 107/1996, care obligă la protejarea corpurilor de râuri aflate sub incidența protecției comunitare prin evitarea unor proiecte de investiții de tipul MHC;
- Ignorarea prevederilor privind eliberarea avizelor de mediu prevăzute în Strategia Energetică a României, în care e prevăzută interdicția expresă de avizarea a MHC în ”acele situri de interes comunitar (SIC) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de pești, vidră, rac sau pentru habitate care sunt influențate; în cazul Râului Aln e vorba de mai multe specii de pești (zlăvoacă, chișcar și dunariță), de vidră și de rac de ponoare (acesta din urmă specie prioritară, protejată prin OUG nr. 57/2007 și Carta Rețelei Europene a Geoparcurilor);
- Încălcarea regulilor privind consultările publice (în anul 2013, când a fost emis avizul nu au fost postate pe site-ul APM Hunedoara anunțul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare, nici studiul de evaluare adecvată, realizat, de altfel, de o persoană fizică autorizată care nu are pregătire de specialitate (!).
”Proiectul presupune construirea unui drum de la zero și această lucrare implică afectarea gravă a albiei minore şi chiar dinamitări de versant. Avem de a face cu un abuz, prin activitățile de defrișare pentru scoaterea definitivă/temporară a terenului din fond forestier, care au început de câteva zile prin marcarea copacilor care urmează să fie tăiați și prin activitatile de îndiguire, desfasurate pentru un interes privat, fără a avea justificare legală în sensul dat de O.G. 57/2007 Art. 27 alin. (1) ”Scoaterea definitiva sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, (…) se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.””
Din petiția Coaliția Natura 2000 și WWF (o puteți citi integral aici, în format .pdf)
De ce este importantă valea Râului Alb (din petiția Coaliția Natura 2000 și WWF)
Dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalitățile comise până acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situația întregii biodiversități pe care România încă o mai are și care constituie o bază pentru viitor. Valea Râului Alb constituie o „perlă ascunsă” din patrimoniul natural al ţării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m până la aprox. 780 m altitudine nu există niciun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiinţific şi ar trebui conservată ca etalon.
Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe Râul Alb, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni și, foarte important, racul de ponoare, specie de interes european. Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare. Ca rezultat al actului emis de APM Hunedoara care permite efectuarea de activități restrictionate prin norme juridice imperative, se produc pagube iminente cu consecințe catastrofale, greu sau chiar imposibil de înlăturat atât pentru mediu cât și pentru flora și fauna zonei (integral aici).
