Aceasta este starea mea de spirit...

Prietenii prietenilor mei îmi sunt şi mie prieteni...

Această postare este dedicată tuturor prietenilor mei, celor pe care îi cunosc de ani de zile, dar şi celor de curând intraţi în viaţa mea, cărora le mulţumesc din suflet pentru că există.
De asemenea, mulţumirile mele se îndreaptă către prietenii prietenilor mei, oameni pe care nu i-am văzut niciodată, dar de la care primesc semne de prietenie şi cărora le mulţumesc că sunt alături de prietenii mei şi de mine, indirect, chiar şi de la distanţă. Aş vrea să se ştie că îi consider prieteni şi mă consider norocoasă să fiu înconjurată de astfel de oameni buni.
Şi nu în ultimul rând, mulţumesc tuturor celor celor care îmi citesc blogul şi îmi transmit, de departe, gândurile lor frumoase.



"Un prieten adevărat te prinde de mână şi îţi atinge inima." Gabriel Garcia Marquez.

Impresii de a doua zi...

Cu AC/DC am început seria concertelor din 2010. Şi cred că am început cu dreptul, pentru că, deşi cu o întârziere de 20 de ani (după gustul meu!) a fost un concert adevărat.

Ce mi-a plăcut? - Muzica, spectacolul, atmosfera de concert din jurul meu. Am cântat, m-am zbânţâit, am uitat de mine preţ de câteva ore. Mi-a plăcut că Iris a fost în deschidere şi pe muzica lor mi-am făcut "încălzirea". Mi-a plăcut că am avut oameni buni în jurul meu.

Ce nu mi-a plăcut? Că au venit cam târziu în România. Poate că acum 20 de ani aş fi fost în prima linie pe umerii iubitului meu, cu pletele în vânt,  poate că acum 20 de ani streap-tease-ul lui Angus mi-ar fi dat fiori şi m-aş fi îndrăgostit de el într-o clipită...

În sfârşit, precum spuneam la început, mai am de mers la două concerte: Aerosmith şi Cranberries. Abia aştept. Iubesc ambele formaţii la fel de tare. Sunt zile când mă trezesc cu muzica lor în minte şi am de pe acum un neastâmpăr în mine...

Gândul zilei 1

"Măsura exactă a sănătăţii mentale constă în dispoziţia de a găsi ceva bun în toate."  (Ralph Waldo Emerson)

Şi ce dacă-i marti, eu sărbătoresc...

Aşa... Ce urmează după ziua de 1 Mai (când am muncit!)? Urmează noaptea de 1 Mai (când am iubit!) şi ziua tineretului de 2 Mai (când, mai mult sau mai puţin, am puturoşit). Apoi ziua de 3 Mai (când prin casă-am şmotruit) şi noaptea de 3 Mai (când am dormit!). După aceea, celelalte zile şi nopţi de mai.
"Veniţi: privighetoarea cântă, şi liliacul e-nflorit;
Cântaţi: nimic din ce e nobil, suav şi dulce n-a murit.
Simţirea, ca şi bunătatea, deopotrivă pot să piară
Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,
Dar dintre flori şi dintre stele nimica nu va fi clintit, 
Veniţi: privighetoarea cântă şi liliacul e-nflorit."

M-am gândit să le sărbătoresc azi pe toate şi să beau ceva (un ceai, un vin, o vişinată!) în cinstea lor, a tuturor zilelor şi nopţilor de mai. Şi să vă spun şi vouă.

P.S. După aceea urmează zilele şi nopţile de iunie, hi, hi, hi...