Mi-am dorit o masina/ Si acuma o am./ Imi sta bine/ Cand ma urc la volan...

Imi doresc un mijloc de transport - bicicleta de munte, o bicicleta cu motor, un scuter sau o masina - pentru a face naveta catre scoala si inapoi. Cea mai buna alegere ar fi o masina - merge pe orice vreme, dar asta implica sa-mi iau carnetul de sofer si masina. Pana la urma, in prima faza, ar merge orice. Intai bicicleta pentru ca stiu sa merg pe ea si de indata ce o cumpar, am si pornit la drum.

Ma tot gandesc ce s-ar potrivi mai bine pentru drumurile pe care le am. Luni si marti am doar cativa kilometri de parcurs intre doua-trei sate apropiate si merge sa iau bicicleta. Miercuri ar fi nevoie macar de o bicicleta cu motor sau de un scuter pentru ca este drum lung, partial asfaltat si in urcus. Joi si vineri e nevoie de scuter sau de masina - drumul e lung si divers: sosea, drum in panta, urcus.

Cred ca exista o masina buna, relativ ieftina, usor de condus, care sa consume putin - exact pentru mine. Urmeaza doar s-o gasesc. Si sa invat s-o conduc. Ma poate ajuta cineva, va rog?

Fotografii pentru bunici (si nu numai!)

Am aflat ca, de cand am plecat din Bucuresti, a inceput si mama sa-mi viziteze blogul (cu ajutorul surorii mele Cristina, careia ii multumesc!) si se bucura de fotografiile de pe la noi. Asadar, draga mama (si draga tata!), iata cateva noutati, in imagini, de la patinoarul nostru natural in prima zi a noului an. La multi ani, sanatate si un an plin de bucurii va dorim!

La multi ani!

Am inceput anul 2011 cu o petrecere. Aici e obiceiul ca cei tineri si cei maturi sa petreaca noaptea de an nou la caminul cultural (tineretul intr-o sala, cei maturi in alta!).  Raman acasa copiii, batranii si cei care n-au chef de petrecere. Se face masa mare - antreu, supa, peste, carnati virsli, friptura, prajituri si vinars fiert, vin, sucuri si altele, se asculta muzica (doar populara), se joaca (in doi, dar si hora), se sta de vorba cu vecinii si prietenii. Am invatat sa joc, m-am si invartit putin, dar n-am putut tine pasul la mancare. La miezul noptii, toti ies afara, pocnesc si aprind artificiile, se desface sampania si toata lumea se pupa si se imbratiseaza si face urari. 

Copiii au alte petreceri: in ajunul Craciunului ceata de "pitzarai" trece pe la toate casele din sat si fiecare copil primeste dulciuri in traista, in seara de Ajun copiii merg la colindat, in ajunul anului nou trec pe la oameni cu plugusorul si in prima zi a anului baietii "pusca" pe la casele fetelor si primesc bani, iar altii merg cu sorcova pe la neamurile din sat. In restul timpului, merg cu sania la derdelus, cu patinele pe rau si, uneori, cu schiurile pe dealurile din jur.

Aici nu se face cozonac, gospodinele fac foarte multe si felurite prajituri  (in general cu crema), doua sau trei feluri de mancare si, ca si la Craciun, se viziteaza si duc prajituri de la unii la altii. Oamenii stau mult de vorba, barbatii neaparat la un pahar de vinars (adica tuica). De fapt, aici nici nu se bea vin, strugurii nu se prea fac si toate fructele ajung in cazanul de vinars. Petrecerile se tin lant, azi-noapte noi am plecat pe la 3, dar cei mai multi au stat pana dimineata. Si in seara asta suntem iar invitati sa o luam de la capat, dar tare mi-e teama ca nu ne mai tin curelele. Ardelenii muncesc vartos, dar si petrec pe masura.

Cam atat despre noi. Va dorim acum, un an mai bun, cu belsug in casa, cu vinars pe masa, cu cei dragi aproape si cu sanatate! La anu' si la multi ani!

Cu dedicatie, mai jos, cateva fotografii pentru Lidia si Lucian.

... iarna pe ulita...

 ...raul...













                                                                                           ... in drum spre izvor, vedere dreapta...

...curatam de zapada scara de la intrare ...













...curtea...

 ...carnatii vecinului...

...si painea noastra.













La multi ani!